Cementarea oțelului este un proces termo-chimic prin care stratul superficial al oțelului este îmbogățit cu atomi suplimentari de carbon. 
Oțelul este încălzit la temperaturi înalte, ceea ce permite carbonului să pătrundă în material prin difuzie. Modificarea are loc doar la suprafața oțelului, în timp ce miezul rămâne moale și tenace.
Metode de cementare
Pentru a introduce carbon în oțel, se folosesc mai multe metode:
- Cementare solidă – utilizând pulbere de cărbune și activatori
- Cementare lichidă – cu săruri precum cloruri și carbonați
- Cementare gazoasă – cu metan sau monoxid de carbon
- Metode avansate – cementare în pat fluidizat, cementare ionică
Toate aceste procese trebuie realizate în medii fără oxigen pentru a asigura absorbția eficientă a carbonului.
Avantajele cementării oțelului
Procesul de cementare îmbunătățește semnificativ proprietățile fizice și chimice ale oțelului:
- Duritate sporită la suprafață
- Rezistență ridicată la uzură și abraziune
- Rezistență la șocuri chiar și cu strat durificat
- Tenacitate păstrată în miez
- Posibilitatea formării unui strat suplimentar de carbon de până la 2 mm
Astfel, oțelul cementat combină duritatea suprafeței cu elasticitatea miezului, obținând performanță ridicată.
Aplicații
Oțelul cementat este utilizat pe scară largă în:
- industrie minieră
- construcția de utilaje și echipamente
- industria auto
- producția de roți dințate, lanțuri și unelte
Cele mai bune rezultate se obțin cu oțeluri aliate de calitate, unde elementele de aliere accelerează procesul de tratament termic.
Concluzie
Cementarea oțelului este o metodă eficientă de îmbunătățire a proprietăților de suprafață ale oțelului de calitate. Ea oferă un echilibru între duritate, rezistență la uzură și tenacitate, fiind esențială în aplicațiile industriale solicitante.